Asezare geografica

Comuna Balcauti este situat în partea de nord-est a Romaniei, cu prelungiri în nordul Moldovei, având ca vecinãtate Orasul Siret, Comuna Serbauti, Comuna Calafindesti, desfãşurându-se pe o suprafaţã de 5 km. pãtraţi. Actualul teritoriu al Comunei Balcauti era odinioarã parte din codrii, cu un relief deluros.

    Scurt istoric

Balcăuţii, sat atestat sub numele de „Balinţi pe Siret”, în 7 iulie 1430, a fost moşia lui Ioan Jumetate, moştenit de unul dintre feciorii săi, Mândrul, la împărţeala între fraţi, la care au mai participat Jurju şi Ştiful.

În eforturile sale de a-şi înzestra noua ctitorie, mănăstirea Putna, Ştefan cel Mare cumpără satul Balcăuţi, în 10 septembrie 1471, cu 120 zloţi tătărăşti, de la Oană, fratele lui Alexa spătar. Alexa cumpărase, la rândul lui, satul de la Iurghici, care-l primise danie, pentru slujbă credincioasă, de la tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea.

Odată intrat în iobăgie călugărească, satul se anonimizează, singurele mărturii fiind cele care se referă la conflictele cu megieşiile, precum cel din 10 ianuarie 1739, provocat de răzeşii din Botăşinţa şi din Rudeşti, care împresuraseră o bucată de loc din hotarul Balcăuţilor, iar egumenul Putnei, vigilent cu bunurile pământeşti, s-a plâns domniei, Grigore Ghica Vodă trimiţându-l pe Miron sărdarul în cercetare.

Hotarnica Balcăuţilor, făcută de Vasile Buhăescu, în 1762, în baza hotarnicei din 12 iunie 1745, cuprinde următoarele repere toponimice: Drumul Iancului Voievod, Balta rotundă, pârâul Balcăuţilor, dealul Obcina, hotarul Calafindeştilor şi Botoşeniţei, Pădurea lungă către Siret, hotarul Rudeştilor, târgul Siret, bucata din hotarul târgului Siret dăruită de Ştefan Petriceicu mănăstirii Sf. Onufrei, zăgazul domnesc, zăganul lui Lazăr, drumul către Suceava.

În 1774, satul era o selişte pustie, pe care mănăstirea Putna o arendează, în 16 octombrie 1784, unor lipoveni.

Ansamblul kozaciok
Foto: ansamblulkozaciok.ro

În 1780, satul avea 113 familii lipoveneşti, dar o parte dintre acestea se mută în alte selişti pustii, în vecinătatea lipovenilor din Balcăuţi aşezându-se, în 1786, câteva familii de ceangăi, care şi-au numit cătunul Laudonfalva.

În 1843, parohia din Balcăuţi, cu 735 enoriaşi, avea un preot administrator, pe Vasile BACINSCHI. În 1876, parohul Ioan HOSTIUC păstorea peste 1.164 enoriaşi. Biserica din Balcăuţi, restaurată de Maria SCHIRM, în 1876, era slujită, în 1907, de parohul Ioan HOSTIUC, născut în 1839, preot din 1866, paroh din 1871, cantor fiind Epifanie BACINSCHI, născut în 1873, angajat cantor în anul 1900.

O şcoală cu 3 clase funcţiona, la Balcăuţi, din 1882

În 1890, Balcăuţii aveau 1.158 locuitori. Preot era Ioan Hostiuc, iar cantor bisericesc, Vasile Casparovici. Primarul se numea Ilie Odoviciuc, iar învăţătorul, Ilie Lăcustă.

În 1910, satul Balcăuţi era, în întregime, de limbă slavă.

SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 46, 1876 p. 34, 1907 p. 130

Comuna Balcauti este situat în partea de nord-est a Romaniei, cu prelungiri în nordul Moldovei, având ca vecinãtate Orasul Siret,Comuna Serbauti,Comuna Calafindesti,desfãşurându-se pe o suprafaţã de 5 km. pãtraţi.

Actualul teritoriu al Comunei Balcauti era odinioarã parte din codrii . Cu un relief deluros.

Comuna Balcauti are in componenta 3 sate :

Satul Balcauti atestat documentar la 1471 intr-un act intocmit de Stefan cel Mare prin care daruieste Manastirii Putna Satul Balcauti de Jos din Targul Siretului.la 1741 Balcauti era simpla saliste a Manastirii Putna.

Satul Gropeni pana la sfarsitul secolului al 17 s-a numit Rudesti.In tabelul localitatilor din 1780 apare sub numele de Slobozia Gropina.

Satul Negostina.In 1747 Ioan Mavrocordat-Voievod daruieste din partea de jos a teritoriului Siretului o bucata de loc lui Constantit Sturdza care intemeiaza un sat.In 1775 frontiera taie satul in doua,partea din Moldova sa numit Verpale iar cea din Bucovina Negruseina.